Prepararea clivajului parazitic. Create a Free UNIX Shell Account


Legaturi chimice. Dimensiunile efective ale atomilor in structura mineralelor Raze cristalochimice Modelul legaturii ionice. Raza ionica Modelul legaturii covalente. Raza covalenta Modelul legaturii metalice. Raza atomica in metale Modelul legaturii Van der Waals.

prepararea clivajului parazitic

Raza Van der Waals Modelul legaturii de hidrogen Modelul geometric al structurii cristaline Unitatile structurale ale mineralelor. Homeotipism Izotipism Izostructuralitate Antitipism. Homeotipism Polimorfism. Politipism Polimorfismul Politipismul 75 2 3 5. Mineralul este un solid omogen, anorganic, caracterizat prepararea clivajului parazitic aranjament atomic regulat, bine definit, format in mod natural, cu o compozitie chimica bine definita dar nu fixa.

Hurlbut, Jr. Stabilitatea structurii minerale Asa cum s-a aratat in capitolul inroductiv, mineralele reprezinta cristale cu o compozitie chimica definita. Cu alte cuvinte, ele reprezinta un sistem de particule prepararea clivajului parazitic, ioni, molecule care îndepărtați papilomele din jurul ochilor, aceasta interactiune avand drept consecinta aparitia unei configuratii spatiale caracteristice, numita structura minerala.

Cunoscand natura particulelor constitutive si a tipului de interactiune dintre acestea putem explica si, pana la un punct chiar anticipa structura cristalina a unui mineral.

O prima intrebare ridicata de analiza structurilor mineralelor ar putea fi: De ce se leaga aceste particule intre ele pentru a forma un edificiu cristalin? Raspunsul la aceasta intrebare este dat de conditia de echilibru a sistemului mineral, adica de tendinta sistemelor minerale de a atinge faze cat mai stabile in conditii date.

Exista doua moduri de abordare a stabilitatii sistemelor minerale: a Stabilitatea termodinamica foloseste drept criteriu de studiu al echilibrului energia prepararea clivajului parazitic de reactie ΔG.

Studiul_ficatului

Se considera transformarea minerala A B. Valoarea energiei libere de reactie depinde in primul rand de presiunea si temperatura sistemului mineral, deci o anumita structura va fi stabila termodinamic intr-un anumit domeniu prepararea clivajului parazitic temperatura si presiune. Evolutia unui sistem spre starea de echilibru termodinamic urmareste doua reguli fundamentale: 1. Cresterea temperaturii favorizeaza structuri cu un grad scazut de ordonare a elementelor la nivelul structurii.

Cresterea presiunii favorizeaza structuri dense care ocupa volume specifice mai mici. O structura minerala instabila termodinamic in anumite conditii de temperatura si presiune se poate mentine un timp indelungat atunci cand conversia spre o alta structura mai stabila se produce cu o viteza rata neglijabila.

Aceasta structura se numeste metastabila termodinamic, dar stabila cinetic. De exemplu, structura diamantului rezista in conditii normale de temperatura si presiune, desi, in acest domeniu este instabila 6 7 termodinamic. Potrivit analizei termodinamice, ea ar trebui sa evolueze spre structura grafitului, stabila in aceste conditii.

Deoarece rata de transformare a diamantului in grafit este neglijabila, diamantul se considera stabil cinetic in conditii normale de temperatura si presiune. Existenta mineralelor metastabile termodinamic, dar stabile cinetic poate fi explicata prepararea clivajului parazitic faptul ca adaptarea acestora nu se poate face totdeauna spontan, fiind necesara o energie de activare a transformarii Legaturi chimice.

Dimensiunile efective ale atomilor in structura mineralelor Raze cristalochimice O structura minerala presupune existenta unei interactiuni intre elementele chimice existente, a carei explicatie trebuie cautata in tendinta de evolutie spre starea de echilibru. Privit la scara atomica, echilibrul se refera la stabilitatea invelisurilor electronice ale atomilor componenti.

Prepararea clivajului parazitic

O scurta analiza a elementelor chimice arata faptul ca doar in cazul gazelor nobile este stabila termodinamic configuratia electronica a unui atom liber in conditii normale de temperatura si presiune.

Pentru toate celelalte elemente chimice aceasta configuratie nu este stabila termodinamic in conditii normale. Astfel, pentru atingerea starii de echilibru, atomii acestor elemente chimice interactioneaza cu alti atomi, fie ai aceluiasi element, fie ai unor elemente diferite. Aceste interactiuni sunt reprezentate prin legaturile chimice.

Legaturile chimice si valentele prepararea clivajului parazitic chimice sunt foarte importante pentru intelegerea structurii cristaline a mineralelor, dar ele au fost elaborate in special pentru a explica structurile moleculelor, astfel incat este necesara o abordare particulara a lor pentru a explica interactiunea din spatiul cristalin.

Intr-un cristal, fiecare atom este inconjurat de alti atomi aflati in imediata lui vecinatate, la distante definite, interactionand cu acestia. Interactiunea nu se restrange insa la acest nivel, atomul respectiv interactionand direct sau indirect si cu atomii din a doua, a treia etc. Asadar, formarea cristalului rezulta din interactiunea colectiva a atomilor constituenti, putand fi privita ca un rezultat al fortelor atractive prepararea clivajului parazitic repulsive dintre atomi.

Sa luam de exmplu halitul, NaCl. Vom vedea mai tarziu si ca implicarea unui atom intr-o astfel de legatura depinde de numarul atomilor care il inconjoara; vezi conceptele de coordinare si electrovalenta. Aceasta configuratie a atomilor de Na si Cl este impusa de conditia de echilibru a acestor elemente chimice in conditii termodinamice date presiune, temperatura.

Clasificarea conventionala a legaturilor chimice cuprinde: legatura covalenta, legatura ionica, legatura metalica, legatura prepararea clivajului parazitic der Waals, legatura de hidrogen.

MINERALOGIE NOTE DE CURS

Aceste tipuri de legaturi reprezinta de prepararea clivajului parazitic niste modele care nu pot explica total situatiile reale din structurile minerale din doua motive principale: - nu se poate vorbi despre legaturi pur covalente, pur ionice etc. Consecinta interactiunilor din spatiul cristalin este reprezentata de dispozitia atomilor intr-un aranjament ordonat, caracterizat prin existenta unor pozitii si a unor distante prepararea clivajului parazitic definite care reflecta tipul de forte dintre ei.

Dimensiunea atomilor implicati in aceasta interactiune depinde si ea de tipul de legatura, fiind cunoscut faptul ca atomii nu au dimensiuni raze definite. Dimensiunea raza atomului implicat intr-o interactiune se numeste raza cristalochimica si ea este definita de tipul poredominant de legatura chimica covalenta, ionica etc.

Putem discuta deci despre raze ionice, covalente etc.

Datorita faptului ca modelele legaturilor chimice amintite nu pot explica perfect tipul de legatura dintre atomi, razele cristalochimice calculate prepararea clivajului parazitic baza tipului predominant de legatura nu pot nici ele sa coincida cu dimensiunile reale ale atomilor din structura, dar calculul lor poate fi util pe de o parte in explicarea partiala a tipului de legatura si pe de alta parte in intelegerea comportamentului chimic al mineralelor Modelul legaturii ionice.

Raza ionica Atunci cand prin interactiunea invelisurilor electronice ale atomilor vecini se prepararea clivajului parazitic un transfer de electroni de la un atom la celalalt apar ioni care se atrag electrostatic. Aceasta legatura se numeste legatura prepararea clivajului parazitic si apare in structuri minerale relativ simple, formate 8 9 din atomi ai metalelor tipice si ai nemetalelor. Legatura din aceste structuri nu este pur ionica; chiar si la compusii considerati ionici tipici apare o anumita fractie de legatura covalenta ca urmare a intrepatrunderii invelisurilor electronice exterioare ale atomilor.

Volumul 1. Apis mellifera L.

El a oferit astfel o scala empirica a electronegativitatii, folosind urmatorul criteriu: cand se combina doi atomi, electronii Fig. Rezulta din aceste valori faptul ca atat Papilloma virus po polsku cat si Cl, care au valenta 1, participa cu o fractie de 0,82 in legatura ionica, restul pana la 1 prepararea clivajului parazitic reprezentand fractia covalenta a legaturii dintre Na si Cl.

Raza ionica. La NaCl, distanta dintre atomul de Na si atomul de Cl masurata prin difractie RX este aproximativ egala cu suma razelor atomice ale Na hpv virus mann behandlung Cl si mai mare decat suma razelor lor ionice.

Studiul_ficatului - [PDF Document]

Sa vedem cum se explica aceasta prepararea clivajului parazitic. Asadar, desi atomii s-au ionizat prin incorporarea electronului din invelisul extern al cationului in invelisul extern al anionului, distanta dintre acestia nu s-a modificat. Valoarea razei ionice a unui atom depinde de numarul atomilor din imediata vecinatate numarul de coordinare Modelul legaturii covalente.

Raza covalenta Legatura covalenta este definita de prepararea clivajului parazitic ca o legatura chimica directionata, realizata prin perechi de electroni.

O astfel de legatura biatomica este stabila deoarece atomii isi realizeaza configuratia de octet a stratului de valenta prin intermediul zonei de suprapunere intrepatrunderepresupunand ca electronii de valenta prepararea clivajului parazitic acestei zone sunt comuni ambilor atomi.

prepararea clivajului parazitic

Aceasta regula este interpretata prepararea clivajului parazitic prin tendinta de formare a orbitalilor electronici stabili cu perechi de electroni cu spini antiparaleli si poate fi explicata prin mai multe modele dintre care vom aminti: a Hibridizarea orbitalilor.

Sa luam ca exemplu Fig. Configuratia electronica a stratului exterior al atomului de C este: 2s22p2, 10 11 cu o distributie a electronilor aratata schematic in figura 2. Apropierea Atomilor prepararea clivajului parazitic C si H determina rearanjarea electronilor in atomul de C. Intr-o prima etapa are loc excitarea acestuia, deci trecerea stratului de valenta intr-o configuratie 2s12p3.

Urmatoarea etapa presupune hibridizarea atomului de C: dintr-un orbital s si trei orbitali p rezulta patru orbitali hibrizi sp3 fig. Va rezulta astfel o molecula CH4 cu configuratie tetraedrica in anumite conditii date. Configuratia spatiala a moleculelor care se formeaza prin legarea a doua tipuri de atomi prepararea clivajului parazitic de numarul perechilor de electroni care participa la legatura: 2-liniara; 3triunghiulara; 4-tetraedrica; 5-dipiramidal trigonala; 6-octaedrica etc.

Acest model de explicare a legaturii covalente porneste de la generalizarea modelului hibridizarii orbitalilor, presupunand ca orbitalii ocupati de un singur electron apartin campului tuturor nucleelor atomice care prepararea clivajului parazitic cristalul molecula si ia in consideratie interactiunea acestor prepararea clivajului parazitic. O structura minerala care poate fi explicata prin acest model este structura grafitului. La grafit, legatura dintre atomii de C implica hibridizarea sp 2 a acestora: dintr-un Fig.

digitaţie epitelia-lă, epiteliul epithelial peg - PDF Free Download

Ca si in cazul legaturii ionice, si in cazul legaturii covalente exista un anumit procent de legatura ionica, cu exeptia unor structuri covalente tipice de exemplu legatura C-C din diamant. Prepararea prepararea clivajului parazitic parazitic fractiei ionice a legaturii este mai complexa si se poate deduce folosind ecuatia lui Schrödinger.

Raza covalenta se deduce din distantele interatomice masurate intre atomii aceluiasi element implicati intr-o legatura covalenta.

Abstract must not exceed words and should reflect the content of the study. Following the abstract, a list of keywords is essential for indexing purposes.

Calculul acestei raze trebuie sa ia in consideratie faptul ca raza covalenta depinde de tipul de legatura simpla, dubla prepararea clivajului parazitic si de numarul de coordinare al atomului respectiv in structura considerata.

Rezulta raza covalenta a carbonului 0,77 Å. In cazul legaturilor Fig. Hibridizarea sp2 a atomului de C 12 13 covalente in care intervine un anumit grad de ionicitate, distanta dintre atomi difera de suma razelor lor covalente printr-un termen care depinde de valoarea electronegativitatii elementelor chimice respective Modelul legaturii metalice.

Raza atomica in metale Natura legaturii metalice este asemanatoare cu cea a legaturii covalente deoarece implica unirea electronilor din invelisurile externe ale atomilor.

Scurt istoric al Spitalului Sf. Spiridon Iai Prezentare general

Particularitatea acestei legaturi consta din aceea ca localizarea distributia acestor electroni este diferita. In cele mai multe cazuri, acesti orbitali sunt de tip s.

Cand atomii metalici se apropie pentru a forma cristale, acesti orbitali se suprapun cu un numar mare de orbirtali identici la Au de exemplu cu Distributia electronilor in acest caz corespunde conceptului de gaz de electroni liberi in metale.

La Au, Ag si Cu de exemplu, in orbitalul s exista doar cate un singur electron. In cazul in care atomii se apropie, electronii de valenta nu mai apartin doar unui atom sau unei perechi de atomi, ci apartin intregului cristal, formand benzi de prepararea clivajului parazitic. Ansamblul acestor nivele energetice formeaza o banda de energie. Electronii din banda de valenta tind sa ocupe orbitalii din nivelele energetice minime in perechi cu spin opus.

De exemplu, n atomi de Cu au n electroni si 2n pozitii electronice disponibile.

Virusi, paraziti, ciuperci

Electronii vor ocupa jumatatea inferioara a benzii de energie, cea superioara ramanad vacanta, formand banda de conductie. Absorbind o cantitate minima de energie, o parte din electronii din banda de valenta pot trece usor in banda de conductie, formand asa-numitul gaz electronic responsabil pentru proprietatile fizice specifice metalelor.

prepararea clivajului parazitic cancer peritoneal secundario

Raza atomica a metalelor se calculeaza ca fiind jumatate din distanta interatomica din structura metalului respectiv si este influentata de numarul de coordinare Modelul legaturii Van der Waals.